30 august 1877- 135 de ani de la asaltul armatei române asupra redutei turcești Plevna

“Aşadar, domnilor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa Reprezentanţei Naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă.” – declaraţia din cadrul parlamentului din 9 mai 1877 a lui M.Kogalniceanu

      Intensificarea luptei de eliberare a popoarelor din Balcani de sub dominaţia otomană a constituit momentul  favorabil atingerii obiectivului urmărit de români.  Guvernul liberal în frunte cu Ion C. Brătianu, cercurile politice româneşti au apreciat că independenţa pe calea armelor nu se poate realiza, datorită raportului de forţe dintre ţara noastră şi Poartă, decât cu sprijinul Rusiei.
    România a încheiat astfel,  la 4 aprilie 1877,  la Bucureşti, Convenţia româno-rusă, în baza căreia statul român permitea armatelor ruse trecerea pe teritoriul naţional spre Balcani, iar Rusia se obliga să menţină şi să apere integritatea teritorială a României şi să respecte drepturile politice ale statului român.
La 12 aprilie 1877, Rusia declara război Imperiului Otoman, la 21 aprilie artileria turcă bombarda Brăila, iar la 26 aprilie Calafatul, Bechetul, Olteniţa şi Călăraşii. Artileria română răspundea  prin bombardarea Vidinului la 26 aprilie şi astfel se ajunge la instituirea stării de război între România şi Poarta.
La 9 mai 1977, ministrul român de Externe Mihail Kogălniceanu proclama independenţa de stat a României, printr-un  memorabil discurs.

Marele duce Nicolae, comandant suprem al armatei ruse , care în prima fază a războiului a respins cooperarea activă cu armata română, s-a văzut nevoit,  să solicite insistent intervenţia armatei române la sud de Dunăre. La 19 iulie 1877, a adresat o telegramă principelui Carol, cerându-i să treacă cât mai repede Dunărea:

,,Turcii, îngrămădind cele mai mari mase la Plevna, ne nimicesc. Te rog să faci fuziune, demonstraţie şi dacă se poate, să treci Dunărea cu armata, după cum doreşti, între Jiu şi Corabia”

Marele Duce Nicolai Nicolaevici al Rusiei (1831-1891), comandantul forţelor armate Ruse în Balcani
Marele Duce Nicolai Nicolaevici al Rusiei (1831-1891), comandantul forţelor armate Ruse în Balcani

Guvernul român a satisfăcut cererea ducelui  Nicolae iar frontul de la Plevna a fost pus sub comanda lui Carol I.  Pe 30 august  1877 de ziua ţarului armatele romano-ruse organizau ofesiva generală asupra complexului de fortificaţii Plevna, ostaşii români ocupând  după lupte grele, reduta Griviţa I. În cadrul consiliului de război din 2 septembrie, se ajunge la concluzia că Plevna nu poate fi cucerită printr-un asalt general, hotărându-se începerea unui asediu, care să ducă la capitularea cetăţii.
  La 28 noiembrie, trupele române cuceresc fortificaţiile de la Opanez, din sistemul defensiv al Plevnei. În urmaGazi Osman Paşa, comandantul forţelor otomane asediate în fortificaţiile de la Plevna

Gazi Osman Paşa, comandantul forţelor otomane asediate în fortificaţiile de la Plevna

acestei acţiuni,  Osman Paşa a încercat  să  străpungă linia de încercuire româno-rusă  şi să se îndrepta spre Sofia. Acţiunea sa a fost un eşec total   şi s-a ajuns la capitulare.  După căderea Plevnei, armata română a participat la luptele de la Vidin, din decembrie 1877 – ianuarie 1978.
   La sfârşitul războiului, tratatul de Pace de la San Stefano creştea influenţa  Rusiei în zonă nemulţumind marile puteri. S-a impus astfel un nou tratat  la Berlin,  în perioada 1 iunie – 1 iulie 1978, sub conducerea ,cancelarului  Otto von Bismark. 
Prin Tratatul de Pace de la Berlin, semnat la 1 iulie 1878, se recunoaşte independenţa de stat a României şi revenirea Dobrogei la patria mamă. Încălcând angajamentul luat prin Convenţia din 4 aprilie 1877, Rusia anexa cele trei judeţe din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail şi Bolgrad), care fuseseră restituite Moldovei prin Tratatul de Pace de la Paris, din 1856.


Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria evenimente, istorie, Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s