Arhive pe etichete: satu mare

Tezaur vechi de 3.000 de ani, descoperit la prasit de cartofi in Satu Mare

       

          Un tezaur vechi de 3.000 de ani, constand in arme si podoabe din bronz, a fost descoperit de un elev din localitatea satmareana Ciumesti, in timp ce se afla pe camp la prasit.
Elevul Angyal Gellert se afla la prasit cartofi si, intamplator, a dat peste mai multe arme, unelte si podoabe de bronz, potrivit unui comunicat de presa al Muzeului Judetean Satu Mare
„Fiind un elev pasionat de istorie a reusit sa constate ca metalele verzui care in ultimi doi ani se agatau de sapa bunicului la prasitul gradinii reprezinta de fapt piese dintr-un tezaur ce a fost imprastiat de utilaje agricole pe intreaga gradina. La indrumarea profesorului de istorie, Anamaria Donca de la Liceul Teoretic Carei, a anuntat Muzeul Judetean Satu Mare. 
Cu ajutorul detectorului de metale echipa de arheologi a reusit sa recupereze arme si unelte ramase pe camp. Alte piese au fost recuperate din gramada de pietre de la marginea tarlalei culese, cu scopul de a nu deranja saparea culturilor”, precizeaza sursa citata.
Arheologii satmareni au constat ca descoperirile dateaza din anii 1.200 – 1.000 i. Hr., avand o importanta deosebita.
„Armele si podoabele descoperite apartin unui tezaur ingropat, dupa toate indiciile ca ofranda pentru zei, in perioada 1.200-1.000 i.de Hr. Descoperirile de la Ciumesti au o importanta deosebita deoarece obiectele de bronz descoperite pot fi puse in legatura cu o importanta asezare preistorica datand din aceasi perioada, asezare in care a fost descoperit cel mai mare atelier metalurgic preistoric din Romania. 
Urmeaza sa se stabileasca daca piesele descoperite in aceste zile au fost produse in asezarea satmareana, asa cum tinde sa sugereze numarul mare de lingouri de arama bruta ce au aparut impreuna cu piesele recent descoperite”, se arata in comunicat.
Impreuna cu alte artefacte iesite la lumina pe parcursul deceniilor anterioare, noile piese descoperite atesta existenta unui important centru de putere preistorica in zona Ciumesti-Sanislau. Arheologii Muzeului continua cercetarile.

sursa(www.ziare.com )

Scrie un comentariu

Din categoria istorie, Uncategorized

Tumulii de la Apold – O posibilă necropolă celtică

        Dacă mergi pe drumul judeţean care leagă municipiul Sighisoara de orașul Agnita (DJ 106), undeva la limita imaginară între judeţele Mures si Sibiu, vei avea surpriza să descoperi un ansamblu de formaţiuni geologice care nu par a fi naturale.

     Dupa ce treci de comuna Apold (cândva Trapold – germ.) din jApold, la aproximativ un kilometru, urcând panta uşoară a şoselei spre comuna Brădeni din judeţul Sibiu, vei avea în dreapta o mică depresiune semicirculară, în mijlocul căreia se află o movilă mare, alungită, înaltă de aproximativ 10-12 metri, înconjurată de mai multe movile conice, cu înăltimi cuprinse între 3-6 metri. Relieful deluros te-ar putea face sa treci cu vederea asemenea formaţiuni geologice. Totusi, poziţia ordonată a acestor tumuli te trimite cu gândul la o construcţie creată de mână omenească, la un complex funerar de înhumaţie de tip celtic. Poziţia întregului ansamblu s-ar înscrie în categoria de necropolă tumulară nucleală, în care un tumul principal este înconjurat de alţi tumuli mai mici.

Se ştie ca celţii, făuritori ai civilizaţiei La Tène, au dominat această zonă a Daciei timp de mai bine de două secole (IV-II î.Chr.). Invazia lor a marcat de fapt trecerea spaţiului carpatic la cea de-a doua etapă a fierului. Ritualul de înmormântare a războinicului cu carul său de luptă era un simbol al prestigiului, ritual rezervat doar căpeteniilor celtice. Astfel de morminte de înhumaţie cu car, au fost descoperite in satul Toarcla (jud. Brasov), câţiva kilometri mai la sud, cât si în satul  Vurpăr (jud. Sibiu), din aceeasi zona. Există mai multe astfel de descoperiri pe teritoriul vechii Dacii: de la Cristuru Secuiesc (jud. Harghita), Curtuiuşeni (jud.Bihor), Dezmir (jud. Cluj) şi de la Pişcolţ (jud. Satu-Mare). Acest obicei de înhumaţie cu car dispare în jurul anului 130 î.Chr., ceea ce semnifică o încetare bruscă a dominației celtice în podişul transilvan. O ipoteză agreată de unii cercetători este creşterea puterii dacilor după primul sfert al secolului al II lea î.Chr. şi continuată apoi în deceniile următoare.

 Această grupare de tumuli de la Apold ar putea adăposti rămăsitele pământesti ale unor războinici celţi căzuţi poate chiar în luptele cu triburile dacice în timpul invaziei podisului transilvan sau două secole mai tarziu, la momentul retragerii spre vest. Nu am găsit informaţii despre un eventual interes arheologic privind acest sit. Un ansamblu similar, din cate ştiu încă neexplorat, îl constituie „piramidele” de la Şona, in apropiere de municipiul Făgăraş (jud. Brasov).

Am aflat ca aşezarea Apold exista cu mult timp înainte de venirea coloniştilor saşi în sec XII. De asemenea o aşezare veche, localitatea Brădeni, fostă Henndorf, este atestată documentar sub denumirea de „terra Heen” încă din anul 1297. Este  lucru cert ca aşezările omenesti de pe aceste meleaguri au o vechime cu mult mai mare, locuite fiind fie de daci, celţi, huni, goţi, gepizi, avari, pecenegi sau cumani. Ar putea fi o surpriză, cine stie ? Locatia vizata, văzută din satelit – cu ajutorul Google Maps, marcată prin cercul rosu-mare, are următoarele coordonate:

 Latitudine °N,  Longitudine °E (în centrul hărtii)  (46.10879672474893, 24.832234382629394)

La aproximativ 300 de metri distanţă, pe partea stângăa soselei, aproape de culmea dealului, se mai află o movilă conică, un tumul singular, marcat cu cercul roşu-mic:

Latitudine °N,  Longitudine °E (încentrul hărtii) (46.109347149359124, 24.841675758361816)

(sursa: historia.ro)

2 comentarii

Din categoria istorie, Uncategorized