Arhive pe etichete: Transilvania

Nadăşul, un sat furat cu biserică şi cu cimitir cu tot

      Cotidianul.ro porneşte această campanie de informare a românilor în legătură cu recuperările banditeşti ale terenurilor din Transilvania. Banditeşti prin felul în care au fost siluite legile ţării noastre, prin organizarea în grupuri infracţionale, prin încrengăturile mafiote care au speculat slăbiciunile magistraţilor şi corupţia din instituţii şi instante. Operaţiunile de restituire frauduloasă arată ca un plan abil de dezmembrare a ţării. Harta recuperărilor frauduloase, despăgubite de statul român după Unirea de la 1918, arată ca un puzzle ce demonstrează atacul unei mafii asupra statului român şi a unei mari părţi a populaţiei din Transilvania. Procurori, judecători, agenţi ai serviciilor româneşti, fucţionari publici, primari, corupţi toţi până-n măduva oaselor, elemente ale sistemului mafiot au pus umărul la ceea ce se poate numi Marele Jaf din Transilvania.

  Cotidianul.ro, graţie muncii unor oameni care şi-au lăsat de-o parte viaţa personală şi au cotrobăit prin arhivele statului, pe bani proprii, vreme de douăzeci de ani, este acum în stare să demonteze toate retrocedările cu cântec din Transilvania şi nu numai… Între o şpagă la liceu (unde am văzut şi implicarea SRI!!!), o fâţă dezbrăcată la tv şi Suleyman Magnificul, considerăm că este cazul să abordăm o problemă de acut interes naţional (de altfel o temă perimată pentru unii, prostii vadimiste după alţii, intoxicări de presă după postacii năimiţi ai serviciilor vândute), şi anume, situaţia pământurilor şi caselor pentru care un milion de români şi-au dat viaţa în cele două războaie mondiale.

Cazul Nadăş – Satul furat cu totul, sau vorba unui localnic: „Nadăşul este din nou iobag”

În anul 2006, soţii Colţeu, pretinşi moştenitori ai unei evreice, Mairowitz, fac o plângere în instanţă pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate asupra satului Nadăş (în proporţie de 90%). Mai precis, un teritoriu de 8.700 de hectare, cuprinzând păduri, fâneţe, păşuni, cabane, cimitir, biserică, vatra satului, case…, în contradictoriu cu Romsilva, comisiile locale şi judeţene de aplicare fond funciar. Sătenii nu ştiau nimic, practic nu existau, procesul se purta „deasupra” lor. Familia Colţeu a câştigat într-un singur (!?) termen de judecată în martie 2006. Hotărârea a fost apoi anulată printr-un recurs iniţiat de Romsilva şi Comisia Judeţeană. Apoi, s-a făcut contestaţie în anulare şi doi judecători din trei – culmea, cel care s-a opus a fost un judecător de etnie maghiară, care n-a vrut să participe la această potlogărie – au admis această contestaţie.

În 2009 – fără cadastru!!! -, s-a făcut intabularea acestor terenuri în cartea funciară prin Judecătoria Ineu. „ Proprietarii” au început să execute terenurile, în prima fază pe cele extravilane, în baza respectivei intabulări. De ce? Anual, APIA le plăteşte peste 800.000 de euro pentru aceste terenuri. În pădure şi-au făcut ocol silvic privat unde exploatează 5.000 de hectare, s-au împroprietărit cu cabane şi au deschis un fond de vânătoare unde vine suspect de des, cine credeţi? – ghici, ghicitoarea mea -, finul cetăţeanului Băsescu Traian, primarul Aradului, Gheorghe Falcă.

„Manevra”, arborele „ginecologic” şi descâlcirea iţelor  Această doamnă Mairowitz (Szerenyi) , pe care soţii Colţeu ar fi îngrijit-o, devenind legatari testamentari, e menţionată într-un testament suspect al altei doamne, Weisz-Grosz, care în ‘55 a decedat în Israel şi a redactat un alt testament, totul fiind de fapt „o nepoată a unei mătuşi a străbunicii care era rudă cu un neica văr, noi fiind cei care i-am dus o ciorbă nepoatei”, o brambureală descifrată de doamna avocat Coroiu, explicată în acest recurs (citește aicirecursul) Chiar şi la o eventuală despăgubire, ar fi fost în joc o mică fracţiune – practic din mai nimic – din ceea ce se solicita. Terenul, la 1918, era proprietatea grofului. Reforma agrară din 1921 până la 1939 a făcut ca 4.000 de hectare să fie răscumpărate de statul român, dându-se bani grei pentru teren, restul de 4.700 de hectare fiind vândut firmei Forestiera Nadăş. După moartea grofului Grosz, n-au existat moştenitori, astfel încât terenul a devenit proprietatea firmei „Forestiera”, controlată de un român pe nume Micloşi. Au mai existat şi acţiuni, care. gradual, au fost vândute tot lui Micloşi. Apoi, Forestiera a fost naţionalizată, patrimoniul societăţii a trecut în proprietatea statului, iar în astfel de situaţii, gen Malaxa sau Auschnitz (cel mai mare acţionar la Fondul Proprietatea), cel mult, puteau să ceară despăgubiri pe calea Fondului. Dar aici vorbim de moştenitorii lui Micloşi, care n-au nicio legătură cu familia Colţeu.

Nebunia

După executările silite demarate de soţii Colţeu, şi în urma scandalului creat, nepoata lui Micloşi, cea îndreptăţită eventual într-un proces de revendicare, l-a abordat pe avocatul apărării, prezentându-i documentele originale, prin care se demonstrează că doamna Grosz-Weisz a vândut terenul către Forestiera Nadăş. În baza acestor documente originale, s-a încercat revizuirea Hotărârii din 2006. S-au făcut cereri la Parchet pentru ca acesta să se sesizeze din oficiu şi să promoveze revizuirea, la Romsilva, la Comisia Judeţeană şi la Comisia Locală. Cele patru cereri au avut următoarele soluţionări: comisia locală a refuzat să facă revizuirea, primarul Nadăşului, suspectat de non-combat de către localnici, spunând că nu este necesar acest lucru deoarece l-a făcut comisia judeţeană, forul superior. Parchetul a făcut revizuire, dar la primul termen şi-a retras cererea, după cum spun gurile rele, la ordin primit de la Bucureşti. Singurele instituţii care au mers umăr la umăr cu românii din Nadăş au fost; Romsilva, care a făcut un dosar de revizuire profesional, pe cinci capitole, de dovedire a nulităţii hotărârii judecătoreşti din 2006 şi Comisia Judeţeană. Revizuirea a fost respinsă în fond, iar în sentinţă se constată că respingerea nu este motivată de judecătoarea Floriţa Boloş. La câteva săptămâni distanţă, judecătoarea Boloş a fost arestată pentru luare de mită într-un alt dosar. Primul termen al recursului de revizuire este fixat pe 10 iulie la Tribunalul Arad.

La atac!

Cum ardeleanul înţelege un pic mai greu ce i se întâmplă, dar când înţelege, înţelege bine, s-a trecut în sfârşit la contraofensivă. Pământurile şi casele moştenite de la bunici şi străbunici pot reveni la matcă. S-au constituit o asociaţie a localnicilor care luptă în justiţie, dar şi un grup de iniţiativă format din oameni sensibili la suferinţa aproapelui, decişi să meargă până la capăt.Cotidianul.ro le va fi alături, urmând ca săptămânal să dezvăluie grozăviile din Transilvania; români lăsaţi pe drumuri, deposedaţi abuziv de pământuri, poligoane ale armatei dezmembrate prin fals, moştenitori din Africa de Sud care fură domeniile Ministerului Culturii, sate româneşti „ciuntite” de composesoratele ungureşti, toate posibile doar prin complicităţi şi trădări la nivel înalt.

(Sursa:.cotidianul.ro )

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

moNUmenteUITATE- românism şi spirit civic

            

   

Proiectul moNUmenteUITATE îşî propune realizarea unei arhive de imagini şi informaţii despre reşedinţele nobiliare extraurbane din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş şi aducerea acestor monumente, astăzi aparent uitate, în atenţia publicului, în speranţa că destinul lor va fi deturnat şi ele vor fi salvate de la ruina şi dispariţie.

Este vorba despre vaste ansambluri nobiliare datând din secolele XVII-XIX, aflate în zone rurale mai mult sau mai puţin accesibile, care au în centru palate impunătoare, de dimensiuni variabile şi stiluri din cele mai diferite, înconjurate de anexe (fortificaţii, grajduri, bucătării, grânare) şi de grădini şi parcuri cândva atent îngrijite. Expropriate la începutul regimului comunist, aceste ansambluri au primit de cele mai multe ori întrebuinţări improprii, care au dus la deteriorarea lor, iar după 1989 multe dintre ele au fost lăsate în paragină.

Dintre cele peste 300 de ansambluri nobiliare care au supravieţuit până în prezent, prea puţine se restaurează: acoperişuri prăbuşite, ce lasă cale liberă umezelii să se infiltreze în ziduri, clădiri dezbrăcate de tencuială, ziduri ţinându-se în picioare împotriva aşteptărilor. În mijlocul ruinei generale, răsar spectaculoase ancadramente de piatră, sculptate cu meşteşug cu secole în urmă, surprinzătoare tavane casetate din lemn sculptat, păstrându-se în vechi şcoli abandonate, picturi murale renascentiste, sobe împodobite cu blazoane şi motive vegetale luxuriante, piese de mobilă desperecheate. La acestea se adaugă arborii rari şi traseele aleilor din parcuri, serele din metal şi sticlă înghiţite de vegetaţie, lacurile şi podurile şubrede, statuile pe care creşte muşchiul. Nimic nu te pregăteşte pentru întâlnirea cu aceste opere de artă şi fragmente de istorie, nici drumurile de ţară, nici aspectul placid al satelor, care ignoră sau de multe ori ascunde prezenţa monumentului istoric. Proiectul este derulat de Asociaţia ARCHÉ şi se află sub patronajul Departamentului de Istoria & Teoria Arhitecturii si Conservarea Patrimoniului din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu”.

Materialele pe cere le puteţi vedea pe website au fost realizate de studenţi ai Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii  „Ion Mincu”, într-o serie de campanii de documentare pe teren, desfăşurate în anii universitari 2007 – 2008, 2008 – 2009, 2009 – 2010, 2010 – 2011 sub coordonarea prof.dr.arh. Anca Brătuleanu.

 moNUmenteUITATE  îşi propune pe viitor : 

  • să continue campaniile de documentare pe teren
  • să completeze  mai departe  arhiva monumenteuitate.ro cu alte câteva zeci de ansambluri nobiliare extraurbane din județele: Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Satu Mare, Sălaj, Sibiu și Timiș
  • să completeze   arhiva cu informații despre monumente (istoric, descriere arhitecturală, accesibilitate, date de contact, taxe de vizitare și fotografiere, etc.)
  • să îmbogățească biblioteca moNUmenteUITATE
  • să adăuge noi informații de pe monumenteuitate.ro imagini și relevee din diverse arhive
  • să construiască o  versiunea în engleză a site-ului monumenteuitate.ro
 

Poza de profil
                                                     Acum si pe

Scrie un comentariu

Din categoria istorie, monumente istorice

Câte ceva din dramele românilor din Transilvania.

Câte ceva din dramele românilor din Transilvania.

(sursa .youtube.com)

Scrie un comentariu

Din categoria istorie, Uncategorized