Arhive pe etichete: primar

SIMPOZION INTERNAŢIONAL 12 mai 2012

SIMPOZION INTERNAŢIONAL  12 mai 2012

Câteva imagini de la desfăşurarea simpozionului

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria simpozion

Condamnat din motive politice

Fost primar în perioada interbelică, Niculcea este „arestat” și „judecat” în iulie 1941, în toiul retragerii sovieticilor din sudul Basarabiei. NKVD i-a incriminat nesupunere ordinului autorităţilor.

Fostul primar din Satu-Nou, judeţul Ismail

Nichita Eftimie Niculcea s-a născut în Satu-Nou, judeţul Ismail, în anul 1879. La ocuparea de către sovietici a Basarabiei, în 1940, rămâne în localitate, deşi persoane ca el erau susceptibile de a fi persecutate de regimul comunist: a fost apropiat unui partid în perioada interbelică, a fost funcţionar public şi avea o stare materială bună. Este „arestat” şi „judecat” abia în iulie 1941, în toiul retragerii sovieticilor din sudul Basarabiei.

ŢĂRAN ÎNSTĂRIT ŞI PRIMAR PNL ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

Nichita Niculcea se naşte la doar un an de la pierderea de către România a sudului Basarabiei, în favoarea Rusiei. Regiunea beneficiază de o reformă agrară, care va pune bazele unei clase de ţărani înstăriţi. Imperiul Rus nu va interveni simţitor în reformele promovate de administraţia românească între 1856 şi 1878, când judeţele Ismail şi Cetatea Albă s-au aflat în componenţa Moldovei, unită după 1859 cu Muntenia. Urmează şcoala din localitate, unde va termina două clase. În timpul Primului Război Mondial, va lupta, din 1916, pe front, fiind înrolat în armata ţaristă.

În perioada interbelică, când Basarabia se uneşte cu România, Nichita Niculcea se ocupă cu agricultura, fiind proprietar al unui teren de 20 de hectare, ceea ce-i permitea să-şi asigure un nivel de viaţă decent pentru familia sa. Mai avea, în 1940, patru cai şi o vacă. Deţine în două rânduri funcţii publice, mai întâi cea de ajutor de primar, în 1919, iar în 1936, timp de şapte luni, devine primar la Satu-Nou. Nu a fost membru de partid, dar cum era practic imposibil să câştigi alegerile fără susţinerea unei formaţiuni, candidează pe listele Partidului Naţional Liberal, aflat atunci la putere în România.

ARESTAT ÎN TOIUL RĂZBOIULUI

După cum se ştie, la 22 iunie 1941, România intră în război împotriva URSS alături de Germania, cu scopul de a recupera teritoriile româneşti pierdute cu un an mai devreme – Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Pe 20 iulie se declanşează etapa finală a eliberării sudului Basarabiei. Divizia corpului 11 a Armatei Române reia ofensiva la Oancea, abandonată în seara de 22 iunie, şi ajunge la Cahul. Înaintarea pe acest sector al frontului fusese dificilă din cauza unui bombardament sovietic continuu cu artilerie, ceea ce făcea ofensiva imposibilă, mai ales că lunca Prutului. În aceeaşi zi, unităţi ale marinei române şi germane ocupă porturile Reni, Ismail, Chilia şi Vâlcov. Pe 26 iulie, Basarabia este complet eliberată de trupele sovietice.

Nichita Niculcea este arestat în contextul începutului operaţiunilor militare de pe Frontul de Est. La 15 iulie 1941, secţia NKVD din Sărata, judeţul Ismail, îl reţine pe motiv că s-ar face vinovat de agitaţie antisovietică şi de nesupunere ordinului autorităţilor sovietice de a presta muncă în folos obştesc. În realitate, organele represive, în momentul în care exista ordin de la Moscova de a ţine linia frontului cu orice preţ, înteţesc lupta împotriva unor persoane considerate neloiale puterii sovietice, dat fiind originea lor socială sau apartenenţa lor politică din trecut. În cazul de faţă, învinuirea adusă iniţial lui Nichita Niculcea este una formală, aşa cum se va vedea ulterior.

INTEROGAT LA NOVOSIBIRSK

Martorii interogaţi nu au confirmat presupunerile organelor de represiune şi, prin urmare, învinuirea iniţială a fost schimbată cu cea de ordin ideologic. Adică provenienţa socială şi activitatea sa ca funcţionar al statului român în perioada interbelică au devenit principalul cap de acuzare. Interogatoriile s-au desfăşurat la Închisoarea numărul 1 din oraşul Novosibirsk, unde Nichita Niculcea a fost trimis pe 15 iulie şi unde a ajuns pe 18 august 1941.

Basarabeanul refuză să-şi recunoască vina în timpul mai multor interogatorii, dar pe 28 aprilie 1942 a declarat că se face vinovat doar de ocuparea funcţiei de ajutor de primar şi apoi a celei de primar. Nu a recunoscut însă niciodată că ar fi făcut agitaţie antisovietică sau că ar fi sabotat munca în folos obştesc, care i-au fost incriminate la început. Putem lesne presupune că între timp a fost bătut şi supus unui tratament inuman, aşa cum se întâmpla de obicei în aceste cazuri, fapt ce explică recunoaşterea parţială a vinei.

A rezistat însă în faţa acuzaţiilor aduse în legătură cu pretinsele declaraţii antisovietice şi sabotaj. Acest lucru l-a salvat de la plutonul de execuţie, întrucât o asemenea acuzaţie, mai ales pe timp de război, se pedepsea de multe ori cu moartea. În protocolul din 7 august 1942, organele de represiune sovietică recomandă cazul său spre examinare Consfătuirii Speciale a NKVD. Mai mult, cereau ca Niculcea să fie condamnat la cinci ani de exil, invocând articolul 58-4. Acest lucru însemna, ca şi în alte numeroase cazuri pe care le cunoaştem, că NKVD-ul nu dispunea de probe şi, prin urmare, fostul primar trebuia condamnat din motive politice. Aşa şi s-a întâmplat. La 5 decembrie 1942, acesta este condamnat la cinci ani de muncă silnică. Nu ştim ce s-a întâmplat cu Niculcea după aceasta şi dacă a supravieţuit gulagului.

REABILITAREA TÂRZIE

Reabilitarea lui Nichita Niculcea are loc în contextul schimbărilor survenite în URSS odată cu perestroika lui Gorbaciov de la sfârşitul anilor 1980. Este vorba de decretul preşedintelui sovietic, din 16 ianuarie 1989, „Despre măsurile suplimentare de restabilire a dreptăţii faţă de victimele represiunilor politice din anii 1930-1940, precum şi din anii 1950″. Nichita Niculcea este reabilitat oficial la 28 noiembrie 1989 de către Procuratura regiunii Odesa. Astfel, a fost recunoscut nevinovat după ce viaţa sa şi a familiei sale a fost ruinată. Aceeaşi soartă au avut-o zeci de mii de români basarabeni, precum şi persoane de alte etnii din Basarabia istorică.(sursa : historia)

Scrie un comentariu

Din categoria istorie, Uncategorized