Biserica de lemn din Budești Josani

      Așezare străveche, întemeiată înainte de 1361, satul Budești se află la poalele Munților Gutâi, pe valea râului Cosău, aproape de izvoare, la circa 30 km sud de Sighet. În anul 1361 făcea parte din cnezatul românesc de pe valea Cosăului, actualul sat Budești formându-se prin contopirea a două vechi așezări. Este amintită pentru prima dată într-o diplomă a regelui Ludovic cel Mare din același an, 1361.
Zestrea cultural-artistică a localității se păstrează în cele două monumente istorice pe care le are satul (bisericile de lemn din Susani și din Josani), edificii reprezentative pentru arhitectura de lemn a Maramureșului, adevărate tezaure de artă veche românească.
Biserica de lemn din Josani, cu hramul Sfântul Nicolae, este construită pe o mică colină, dominând zona centrală a satului. Ridicată de către comunitatea sătească, în prima jumătate a secolului al XVII-lea (tradiția menționează anul 1643), edificiul se impune prin monumentalitate și valoarea artistică, fiind cea mai amplă biserică de lemn din Maramureșul istoric. Prețiosul monument istoric a fost înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

România, RM și Ucraina, război pentru monumente?

 

sursa: jurnal.md foto: Dinu Rusu

Autor: Angelina Olaru

România de peste hotare, probleme trilaterale de patrimoniu
Cetatea Albă, cea mai importantă fortăreaţă medievală din spaţiul Europei de Est şi un monument strategic militar al vechii Moldove, se află de zeci de ani într-o stare de degradare continuă.
Deşi autorităţile din Ucraina, statul căruia aparţine Sudul Basarabiei din 1944, ne asigură că investesc substanţial în lucrări de restaurare şi conservare a monumentului, specialişti ai Academiei de Ştiinţă din Moldova (AŞM) continuă să aducă critici dure autorităţilor ucrainene, care îl restaurează fragmentar şi primitiv, cetatea ajungând pe mâna unui agent economic, care face business în incintă.
Riscul de a pierde Cetatea Albă e foarte mare. Doar intervenţia experţilor internaţionali ar salva Cetatea Albă, printr-un program ştiinţific de restaurare.
ICOMOS Moldova (secţia moldoveană a organului consultativ UNESCO în problema monumentelor istorice şi în păstrarea patrimoniului cultural de pe lângă UNESCO), de ani de zile, readuce în atenţia factorilor decizionali din Ucraina, problemele restaurării Cetăţii Albe.
Pe de altă parte, posibilitatea autorităţilor române de a interveni în mod direct pentru reglementarea situaţiei este limitată, având în vedere lipsa unui cadru juridic bilateral adecvat, care să reglementeze posibilitatea unei intervenţii pentru conservarea/recuperarea obiectivelor istorice.
Dezastrul de la Cetatea Albă
Salvarea Cetăţii Albe, dar şi Cimitirului istoric şi Casei lui Aron Pumnul din Cernăuţi, sunt probleme de patrimoniu istorico-cultural nu doar a statului vecin, dar şi a României şi RM. Ţin de păstrarea identităţii românilor din Ucraina, cea mai numeroasă minoritate naţională din acea ţară.
În contextul integrării europene, experţi din RM şi România pun nu doar problema ocrotirii şi valorificării celor mai importante monumente istorice din spaţiul românesc, dar şi a celor de pe teritoriul Ucrainei, care fac parte integrantă din patrimoniul nostru naţional.

Pe de altă parte, autorităţile ucrainene ne dau asigurări că, până la finele lui 2015, vor definitiva restaurarea Cetăţii Albe.
Dr. Mariana Şlapac, vicepreşedinta AŞM şi autoarea unor studii dedicate Cetăţii Albe, aduce critici dure calităţii lucrărilor din zona fortăreţei:
„Dacă ne referim la viteza cu care se năruie monumentul în ultimii ani, riscul de a-l pierde e foarte mare, mai ales că nu există un program ştiinţific de restaurare. Se realizează o renovare fragmentară şi intermitentă, invizibilă, practic. De fapt, aceasta e o mare bătaie de joc, se utilizează procedee de restaurare-reparaţii, inacceptabile în ţările civilizate. Să credem că Ucraina face investiţii neraţionale în fortăreaţa noastră medievală, ori e vorba de o mare spălare de bani? Situaţia trebuie să fie controlată doar de o echipă internaţională de experţi.
În afara năruirii monumentului, experţii atrag atenţia asupra falsificării continue a istoriei Cetăţii Albe de către autorităţile ucrainene, una dintre metode fiind organizarea fotografierii la cetate a turiştilor cu actori îmbrăcaţi în haine ruseşti de epocă.
Chiar şi unii cercetători ucraineni sunt revoltaţi în ceea ce priveşte daunele ce se aduc Cetăţii Albe, în special, prin organizarea în incintă a unor concerte rock şi spectacole, în urma cărora se fisurează zidurile. Un incendiu cu mai mulţi ani în urmă a făcut scrum mai multe construcţii de lemn.
E regretabil că Cetatea Albă este privită de anumite grupuri doar ca un obiectiv din care se pot obţine câştiguri mari, şi nu ca un vestigiu istoric, ce trebuie salvat pentru a-l lăsa urmaşilor europeni”, a remarcat Mariana Şlapac.
Să adăugăm că, în imediata apropiere a Cetăţii Albe, există un local „Lucişie bessarabskie vina” (tr.:cele mai bune vinuri basarabene), un business de mare succes printre turişti.

„Fantoma” de la Chilia, spaima autorităţilor ucrainene
„De „fantoma” cetăţii dispărute a lui Ştefan cel Mare, Chilia, se pare că se mai tem cei cărora le e frică de adevărul istoric. Orice vestigii care mai ies la suprafaţă pe ruinele fortăreţei, imediat sunt ascunse de autorităţile ucrainene, prin acoperire cu asfalt şi beton. Să menţionăm că suprafaţa pe care s-a aflat monumentul (comparat sub aspectele arhitecturale şi ale întinderii cu Cetatea Albă), nu a fost lăsată pentru cercetări arheologice. Stăpâni deplini acolo sunt nişte agenţi economici de pe teritoriul portului Chilia, ce interzic accesul acolo şi nu oamenii de ştiinţă. Culmea e că nici biblioteca şi nici muzeul din localitate nu deţin literatură despre fosta cetate”, observă Mariana Şlapac.
Cine va salva Casa lui Aron Pumnul din Cernăuţi?
Casa lui Aron Pumnul din Cernăuţi parcă şi-ar aştepta şi azi fostul stăpân, simbolul unităţii noastre naţionale. Imobilul a scăpat ca prin minune de veneticii ce i-au acaparat imobilul timp de decenii şi a devenit mai mult un subiect de scandal al patrioţilor locali.

Unii îşi dau cu părerea că România nu se implică într-un proiect de restaurare a casei, în eventualitatea deschiderii unui muzeu acolo, alţii susţin că un ONG din fosta capitală bucovineană îşi asumă această sarcină fără să întreprindă nimic.
Surse din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din Bucureşti au declarat că, de fapt, un ONG din Cernăuţi ar avea astfel de atribuţii, având toate şansele să rezolve problema casei lui Aron Pumnul cu ajutorul autorităţilor române, dar nu au făcut până în prezent un asemenea demers.
Mormintele personalităţilor României, înlocuite cu cele ale slavilor
Cimitirul istoric din Cernăuţi mai e (încă!) un muzeu sub cerul liber, de restaurarea căruia nu se ocupă nici societatea civilă, nici autorităţile Ucrainei şi nici ale României. Mormintele mai multor personalităţi române au dispărut fără nicio monitorizare.

Mai nou, am aflat că mormântul Aglaiei Eminovici a dispărut fără urmă. Cavoul familiei lui Ion Gh. Sbiera, membru fondator al Academiei Române în 1866, e o adevărată operă de artă, în stare satisfăcătoare încă. În apropiere, e locul unde odihneşte transilvăneanul Aron Pumnul. Aici vin mulţi români pentru a se întări în tot lucrul bun, întru binele Cetăţii.
Cripta baronului Eudoxiu Hurmuzachi, istoric şi patriot român care a luptat pentru drepturile românilor din Imperiul Habsburgic, preşedintele Dietei ducatului Bucovinei în Imperiul Austriac, fostul mareşal al ţinutului, se pare că a fost renovată. Ne-am întristat mult la vederea mormântului, lăsat în uitare, al lui Zaharia Voronca, preşedintele binecunoscutei Societăţi „Arboroasa”, care împreună cu un grup celebru de foşti studenţi români de la Cernăuţi – Ciprian Porumbescu, Constantin Andreevici Morariu, prin 1875, a reafirmat apelativul de Arboroasa fostei Ţări de Sus a Moldovei, în defavoarea denumirii Bucovina, adoptată oficial, odată cu debutul administrării habsburgice.
Organizatorul învăţământului român din Bucovina până în 1901, Dimitrie C. Isopescul, de asemenea, odihneşte în cimitirul cernăuţean.
Cimitirul Eroilor Români, nerecunoscut de autorităţile ucrainene
O cruce în memoria militarilor români căzuţi în luptele din Regiunea Cernăuţi, în 1941-1944, a fost înălţată pe locul unui fost cimitir al eroilor români. A fost îngrădit chiar şi un mic teren, pentru a fi sfinţit şi cinstit de comunitatea românilor din zonă, fapt cu care autorităţile locale nu au fost de acord.

Îndemnăm pe această cale societatea civilă şi autorităţile să iniţieze monitorizarea şi renovarea mormintelor distinselor personalităţi ale României. Dacă în viitorul apropiat acestea nu vor reacţiona la aceste semnale de alarmă, generaţiile viitoare nu vor mai găsi locurile de veci, simboluri pentru cultura şi învăţământul neamului românesc.

Negocieri fără succes, de ani de zile, dintre Bucureşti şi Kiev
De menţionat că, de ani de zile, se află în stadiu de negociere Protocolul de colaborare între Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România (MCPN) şi Ministerul Culturii şi Turismului din Ucraina pentru perioada 2011-2014, iar acum pentru 2012-2015.
Partea ucraineană a transmis contraproiectul documentului respectiv, în luna aceasta (iulie 2012), ca răspuns la propunerea părţii române, transmisa părţii ucrainene în luna februarie 2011. Experţii îşi pun speranţa că actul în cauză va schimba radical situaţia monumentelor de importanţă istorică şi culturală românească din Ucraina.
Protocolul reglementează cadrul necesar pentru protejarea şi conservarea monumentelor istorice. În acest sens, actul stipulează continuarea programului de cercetare arheologică şi conservare a vestigiilor cetăţii antice Tyras şi a fortificaţiei medievale Belgorod-Cetatea Albă.

MCPN susţine s-a implicat în această chestiune, însă relaţiile bilaterale dintre România şi Ucraina suferă de o stagnare. Autorităţile române vor să intervină şi pentru protejarea românilor din Ucraina. Protocolul interministerial negociat cu partea ucraineană (art. 3) conţine prevederi cu privire la monumente, cercetări, istorie, etnografie.

Românii din afara graniţelor României nu discută oficial despre probleme de patrimoniu

Responsabili de la MCPN susţin că societatea civilă din Ucraina nu le-a solicitat bani pentru lucrări de restaurare la Cetatea Albă şi nici măcar, la nivel oficial, nu a fost abordată problema. Pentru a putea beneficia de susţinerea autorităţilor române, e nevoie de proiectele celor care abordează chestiunile de patrimoniu. Reprezentanţii minorităţii române din Ucraina ar putea fi mai activi în ceea ce priveşte chestiunile referitoare la patrimoniu, este concluzia experţilor din Bucureşti.

Până la acea etapă, ne întrebăm: când vor fi abordate oficial de autorităţile celor trei state vizate problemele de patrimoniu românesc şi european?

(sursa: jurnal.md )