Arhive lunare: Iulie 2013

Se reiau săpăturile în situl de la Tărtăria

placutele de la Tartaria

    Sapaturile in situl Tartaria din judetul Alba, unde au fost descoperite trei tablite cu pictograme considerate a fi din anul 5.000 i.Hr., vor fi reluate, dupa doi ani, de arheologi din Sibiu si Alba, intr-o cercetare sistematica, pe o suprafata de peste 2,5 hectare de teren, transmite Mediafax. Managerul Muzeului National Brukenthal din Sibiu, Sabin Luca, si directorul Muzeului National al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, au anuntat, vineri, intr-o conferinta de presa, ca sapaturile in situl Tartaria din judetul Alba vor fi reluate dupa o pauza de doi ani.

Potrivit acestora, situl este recunoscut pentru descoperirea, in anul 1961, de catre Nicolae Vlassa, a trei tablite de lut inscriptionate, despre care se crede ca dateaza din anul 5.000 i.Hr.

“Aceste tablite au fost folosite spre a documenta si unele afirmatii de genul ca scrierea s-a nascut cu 2000 de ani mai devreme, in spatiul danubian, si asa mai departe”, a declarat Sabin Luca.

Potrivit acestuia, sapaturile arheologice vor incepe in 1 iulie, in colaborare cu reprezentanti ai Muzeului National al Unirii din Alba Iulia.

Santierul este organizat sub egida Consiliului Judetean Alba, desfasurarea lucrarilor fiind sprijinita de Ministerul Culturii, CJ Alba si Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), studentii la specializarile Istorie si Restaurare participand, in orele de practica, la sapaturi.

La cercetari vor participa, pentru inceput, 15 studenti ai ULBS, intre 5 si 10 angajati ai Muzeului Brukenthal si 12 specialisti de la cele doua muzee implicate.

Potrivit surselor citate, zona supusa cercetarii este situata pe teritoriul comunei Salistea, in satul Tartaria, punct Gura Luncii, si are o suprafata de peste 2,5 hectare, care a fost cumparata de catre Consiliul Judetean Alba de la fostii proprietari pentru a conserva situl.

Aici se va organiza un santier pe care se va face o cercetare sistematica. Vom deschide suprafete de cercetare de mari dimensiuni, vom crea un sistem de cercetare care sa ne permita sa avem date ferme despre stratigrafie, despre modul de suprapunere. De fapt, tinta santierului e sa demonstram locul si apartenenta culturala a acestei descoperiri fenomenale anterioare (tablitele de la Tartaria – n.r.)”, a explicat Sabin Luca.

El a afirmat ca se doreste crearea unei baze arheologice stabile, care sa cuprinda “depozite, locuri de dormit pentru arheologi, ateliere de restaurare”.

“Dorinta noastra este ca, in cel mai scurt timp, sa facem la fata locului si primele restaurari de locuinte, ca sa se vada cum ni le inchipuim noi, in functie de ce gasim, locuinte in care e liber sa locuiasca cine doreste. In Occident, si sper ca si la noi, sunt tot felul de oameni care platesc ca sa locuiasca si sa se primeneasca spiritual in case facute dupa modelul preistoric. Noi o sa le dam sansa”, a spus Luca. La randul sau, Gabriel Rustoiu a declarat ca situl are toate sansele sa devina un punct de atractie turistica.

      “Fata de iesirea de pe autostrada este pana in 10 kilometri, si inspre Sebes si inspre Cugir. Este o zona intre calea ferata si drumul european, de acum, unde se poate amenaja o parcare. Accesul se poate face prin doua locuri pe sub calea ferata si zic eu ca va fi un punct de interes turistic, cu ceea ce se va intampla acolo”, a explicat Rustoiu. Situl de la Tartaria a fost descoperit de catre Endre Orosz in anul 1906 si cercetat de-a lungul timpului de Kurt Horedt (1942-1943), Nicolae Vlassa (1961) si Iulia Paul (1989). Planul si profilul asezarii au fost stabilite de catre Gheorghe Lazarovici si Marco Merlini in perioada 2005-2006.

        Sapaturile au fost reluate in 2010, cu un colectiv condus de Sabin Luca, dar abandonate ulterior din lipsa de bani.

Potrivit lui Luca, suprafata pe care au fost realizate sapaturi pana acum este de maxim 500 de metri patrati, satierul urmand a fi deschis pe o perioada extrem de lunga.

“Oricat de mult as trai, eu nu voi termina Tartaria”, a conchis Sabin Luca.

 ( sursa:  arad.geto-dacii.ro)

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria evenimente, istorie, Uncategorized

Frumusețea lui Bach într-un mediu acustic special

Scrie un comentariu

Din categoria artă, Uncategorized

Descoperire arheologică remarcabilă la Sarmizegetusa

 File:Sarmizegetusa Regia.JPG 

    O matriţă din bronz utilizată în antichitate la realizarea tiparelor pentru turnat piese decorative din metale preţioase a fost descoperită în situl arheologic Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei. Piesa a fost descoperită în urma unei furtuni care a dezrădăcinat un copac şi a fost predată muzeului din Deva, informează Mediafax. 

„Este vorba despre o matriţă din bronz folosită în antichitate la realizarea tiparelor pentru turnat piese decorative din metale preţioase, fiind singura piesă de acest fel descoperită până acum pe întreg teritoriul fostei Dacii. Obiectul găsit arată calitatea artistică ieşită din comun a meşteşugarului care l-a realizat şi implicit a produselor obţinute. Piesa de o valoare inestimabilă a fost recuperată imediat de către reprezentantul Administraţiei Sitului Sarmizegetusa Regia şi predată la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva”, precizează reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, care administrează situl arheologic Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei. După ce va fi studiată de către colectivul stiinţific al Şantierului Arheologic „Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei”, piesa va intra în circuitul muzeal.

sursa antena3.ro

Un comentariu

Din categoria istorie, monumente istorice, Uncategorized